1 august 2010

Campus şcoală de formare integrativă

În vederea procesul formării liderilor cercetaşi, în perioada 19-26 iulie 2010 a avut loc prima ediţie a campusului şcoală de formare integrativă ce a purtat numele "Urcând pe Trotuş", acesta fiind şi cadrul simbolic al campusului.

În România a fost prima ediţie şi a fost compus din patru zile de campus mobil, pe traseul Târgu Ocna, Bogata, Dărmăneşti (unde s-au desfăşurat diferite activităţi inclusiv un hike - adică în 24 de ore participanţii au trebuit să parcurgă fără posibilităţi financiare traseul Dărmăneşti - Cireşoaia unind efortul fizic cu trăirile spirituale: meditaţie, rugăciune şi contemplarea naturii) şi trei zile de campus stabil la Cireşoaia.

Ar fi foarte multe de scris, dar împărtăşim ceea ce încă purtăm în suflete:

- bucuria de a face jocuri împreună: liderii participanţi cu tineri şi copiii din trei parohii;

- aprecierea publică a activităţii cercetăşeşti din partea mai multor credincioşi şi a mai multor preoţi;

- un hike care i-a încântat pe participanţi şi le-a umplut sufletul cu momente deosebite, dacă nu chiar unice;

- autenticitatea unui scoutism catolic cu o spiritualitate senină, cu activităţi interesante şi plăcute, jocuri, teme utile, discuţii, evaluări şi propuneri pentru progresul integral (unicele lipsuri au fost la punctualitate);

- experienţe în care dificultatea s-a întâlnit cu bucuria, şcoala cu jocurile şi dificultăţile s-au transformat în lecţii de viaţă utile pentru a fi mai buni iar participanţii şi-au propus să le spună si celorlalţi câte momente interesante au trăit.

Între timp se fac pregătirile pentru campusul de formare metodologică ce va avea loc pe traseul Oneşti - Pralea, cadrul simbolic fiind "Stejarul din Borzeşti". Înscrierile pentru următorul campus se fac la numerele de telefon: 0232/253090, 0723/745167 sau la adresa de e-mail: alois_hirja@yahoo.it.

Pr. Alois Hîrja

lectur: 333.

11 iulie 2010

Campus Ceahlău temerari şi exploratori

Temerarii şi exploratorii din centrul nostru local au avut parte de 6 zile minunate la Coada Lacului, comuna Ceahlău, loc care le-a devenit casă pentru scurt timp. Cadrul simbolic al acestui camp a fost legenda Panaghiei, vestita stâncă din munţii Ceahlău, despre care se spune că s-ar fi îndrăgostit de Soare, care rămânea mereu cu faţa înspre ea, şi de aceea ea a fost preschimbată în stâncă, pentru binele omenirii. Fiecare zi a avut în centru una sau două legi Scout, care au fost aprofundate cu ajutorul meditaţiilor din Biblie şi al diverselor activităţi desfăşurate pe parcursul acestor zile. Cele trei patrule au avut câte o sarcini zilnice: program de seară şi jurnalul zilei, bucătărie şi program liturgic, lemne, apă şi curăţenie, toate acestea rotindu-se astfel încât patrulele au efectuat aceste servicii în zile diferite.
În prima zi s-au pus corturile şi s-a făcut deschiderea oficială a campusului, în cadrul căreia s-a ridicat drapelul şi, spre surpriza tuturor, s-a anunţat că fiecare va fi şi va avea câte un îngeraş, care trebuie să fie cât mai discret posibil. În următoarele zile s-au desfăşurat jocuri complexe pe echipe, precum Scoutball, Alce Rosa sau căutare de comori, care au demonstrat încă odată că principiul ,,mens sana in corpore sano" este cât se poate de corect şi că fără o strategie nu se poate câştiga. O provocare pentru patrule a fost explorarea satelor din comuna Ceahlău şi implicarea copiilor de acolo în câteva mici activităţi cercetăşeşti. Tinerii s-au putut bucura de tiroliană în pădure, câţiva alegându-se cu mici răni. S-a împlinit de asemenea o plimbare până la Palatul Cnejilor, care însă nu a putut fi prelungită prea mult din pricina ploii, chiar dacă noi aveam pelerine şi saci. În ziua în care a fost legea şase (iubesc şi respectă natura) s-au strâns peste 100 de saci de gunoi de pe malul lacului Izvorul Muntelui. Ziua care, dacă se poate spune aşa, va rămâne în mintea tuturor a fost cea mai dură, cea care ne-a lărgit limitele: am urcat pe munte pe vreme de soare şi de ploaie, de vânt şi de frig. Cei mai curajoşi, dar şi cu o condiţie fizică mai bună, au urcat sus pe Toaca, în timp ce restul i-au privit de jos şi au jucat jocuri. Seară de seară au fost jocuri şi cântece în jurul focului, acestea încheind zilele de bucurie şi muncă. În ultima seară fiecare a trecut prin faţa celorlalţi scoutişti şi a adresat un gând din inimă. A fost un campus minunat în care echilibrul dintre bucurie, muncă, jocuri, responsabilitate a fost realizat foarte, foarte bine.